Capitolul 1 – Contextul economic si financiar intern si international

Programul de guvernare este elaborat intr-un context international caracterizat printr-o profunda criza financiara si economica globala.

Efectele crizei financiare sunt resimtite puternic in statele europene dezvoltate, care se confrunta deja cu incetiniri semnificative ale ritmului de crestere economica sau chiar cu recesiune economica.

Principalele efecte ale crizei financiare si economice cu care se confrunta in prezent Romania sunt:

• reducerea lichiditatilor in sectorul financiar-bancar, concomitent cu majorarea costului finantarii interne si externe;

• inasprirea conditiilor de accesare a creditelor pentru populatie, agenti economici, precum si pentru sectorul public;

• cresterea numarului de persoane aflate in imposibilitatea de a-si rambursa ratele si dobanda la creditele bancare;

• scaderea productiei interne cu efecte negative asupra veniturilor salariale, pastrarii numarului locurilor de munca, precum si asupra profitabilitatii companiilor;

• scaderea ritmului de crestere a veniturilor publice, cauzata de diminuarea in general a activitatilor din economie (industria auto, siderurgie, neferoase, constructii, mobila, textile etc.);

• scaderea puterii de cumparare si a calitatii vietii;

• incetinirea ritmului de crestere a produsului intern brut.

Efectele negative ale crizei s-au manifestat puternic si asupra veniturilor bugetului general consolidat, prin diminuarea acestora chiar pe fondul unei cresteri economice de peste 8% in anul 2008.

Deficitul bugetului general consolidat, estimat pentru acest an, va fi de peste 3,5% din PIB, cu implicatii negative asupra echilibrelor macroeconomice, in special a deficitului de cont curent, care se mentine la valori ridicate – in jur de 13% din PIB.

Acest deficit bugetar public este peste limitele stabilite prin Tratatul de la Maastricht (3% din PIB). In perioada de crestere economica ridicata, politica bugetara de tip expansionist a fost si este neadecvata.

Constructia bugetara, precum si executia aferenta anului 2008 au incurajat cresterea nejustificata a cheltuielilor cu bunurile si serviciile in detrimentul cheltuielilor cu investitiile.

Capacitatea administrativa redusa a condus la un nivel scazut de absorbtie a fondurilor structurale.

Toate acestea au condus la derapaje de la obiectivele stabilite prin Programul de convergenta.

Situatia actuala interna si internationala ramane, in continuare, una dificila si impune constrangeri mari de ordin bugetar. La acestea se adauga dificultatile legate de necesitatea ajustarii deficitului bugetar si a celui de cont curent la valori care sa faca posibila finantarea acestora.

In acest context, noul Guvern va promova un set coerent de politici macroeconomice si masuri de ajustare, corelate cu politica monetara, care sa asigure o crestere economica sustenabila, mentinerea atractivitatii investitionale a Romaniei, precum si o evolutie favorabila a mediului de afaceri, a pietei muncii si a nivelului de trai.

Capitolul 2 – Masuri pentru reducerea impactului crizei economice si financiare asupra economiei

Masurile pe termen scurt propuse in programul de guvernare au in vedere urmatoarele obiective:

• Atenuarea efectelor negative ale crizei financiare si mentinerea stabilitatii financiare:

- reducerea deficitului bugetului general consolidat de la aproximativ 4% din PIB, in anul 2008, la maximum 1,7% din PIB, in anul 2009;

- reducerea deficitului de cont curent din balanta de plati externe la 10,5% din PIB, in anul 2009, fata de 13,5% din PIB, in anul 2008;

- asigurarea conditiilor pentru imbunatatirea ratingului de tara.

• Preintampinarea transformarii crizei financiare intr-o criza economica prelungita.

• Protejarea intereselor economice ale populatiei (putere de cumparare, capacitate de rambursare a creditelor bancare, pastrarea locurilor de munca), precum si asigurarea securitatii sociale.

• Mentinerea atractivitatii investitionale a Romaniei in conditiile crizei, precum si valorificarea oportunitatilor specifice contextului actual.

• Asigurarea conditiilor favorabile continuarii procesului de convergenta economica si de pastrare a calendarului de adoptare a monedei euro la 1 ianuarie 2014.

• Coordonarea masurilor de ajustare la nivel national cu strategia anticriza a Comisiei Europene.

Principalele masuri pentru reducerea impactului crizei economice si financiare asupra economiei si grupurilor vulnerabile sunt:

• Mentinerea cotei unice de impozitare de 16% si acordarea de compensatii si deduceri fiscale pentru persoanele cu venituri mici.

• Ajustarea cheltuielilor bugetare in vederea diminuarii deficitului bugetului general consolidat pana la maximum 1,7% din PIB, pentru anul 2009 (fata de peste 3,5% din PIB, in 2008) prin:

- Restructurarea cheltuielilor publice in sensul diminuarii cheltuielilor curente.

1. Reducerea graduala a cheltuielilor cu personalul din administratia publica centrala si locala cu pana la 20% fata de cele inregistrate in anul 2008, prin:

- Eliminarea de la bugetare a posturilor vacante din institutiile publice centrale si locale, existente la data de 31.12.2008 (aproximativ 139.500 de posturi);

- Reducerea cheltuielilor care nu sunt in legatura directa cu performanta obtinuta (deplasari, prime, sporuri in bani si in natura, stimulente etc.)

2. Reducerea cu 15% a cheltuielilor cu bunurile si serviciile fata de nivelul inregistrat in anul 2008 si instituirea unui moratoriu pe o perioada de 12 luni, prin care se interzice achizitionarea de bunuri si servicii, inclusiv obiecte de inventar, neesentiale pentru functionarea la parametri optimi a institutiilor publice.

3. Adoptarea proiectului legii sistemului unitar de salarizare a functionarilor publici si elaborarea unor reglementari similare pentru personalul contractual, functionarii publici cu statut special, cadrele didactice si personalul sanitar.

4. Rationalizarea cheltuielilor cu ajutoare si prestatii sociale, prin acordarea acestora numai persoanelor si familiilor aflate in situatie sociala precara, transparentizarea procedurilor de incadrare in grad de handicap, precum si eliminarea oricaror masuri care incurajeaza un comportament pasiv pe piata muncii.

5. Rationalizare institutionala prin analizarea numarului, structurii, activitatii si a personalului institutiilor, indiferent de modul de finantare.

6. Monitorizarea stricta a cheltuielilor efectuate in cadrul proiectelor de investitii in infrastructura finantate de la bugetul de stat si aplicarea de sanctiuni pentru nerespectarea prevederilor contractuale privind calitatea lucrarilor efectuate, a bunurilor si a serviciilor achizitionate.

7. Reducerea numarului de taxe si tarife, incepand cu cele ale caror costuri de administrare sunt superioare incasarilor efective.

• Asigurarea cu prioritate, prin legea bugetului de stat pe anul 2009, a sumelor necesare cofinantarii proiectelor de investitii realizate din fonduri structurale, precum si a cofinantarii programelor europene pentru agricultura si dezvoltare rurala.

• Cresterea finantarii de la bugetul de stat pentru reabilitarea termica a locuintelor si cladirilor administratiei publice centrale si locale, in scopul cresterii eficientei energetice.

• Majorarea finantarii de la bugetul de stat pentru proiectele de infrastructura rurala, drumuri judetene si locuinte sociale.

• Majorarea subventiilor in agricultura si acordarea acestora inaintea inceperii lucrarilor agricole de primavara.

• Activizarea si extinderea instrumentelor Eximbank de sprijin al productiei pentru export si al exportului.

• Majorarea capitalului CEC Bank in scopul finantarii proiectelor IMM-urilor.

• Majorarea capitalului Fondului National de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri.

• Aplicarea noilor scheme de ajutor de stat in vederea stimularii activitatilor de productie si inovare a IMM-urilor.

• Modificarea algoritmului de calcul privind repartizarea costurilor pentru energia termica in concordanta cu consumurile specifice reale.

• Modificarea cosului de pret la energia electrica si gaze naturale in vederea diminuarii facturii la populatie.

• Stabilirea unei platforme comune de solutii si planuri de actiune la nivelul Guvernului, BNR, Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), reprezentantilor organizatiilor patronale si ai sindicatelor, pentru gestionarea crizei financiare, precum si pentru relansarea procesului de creditare a sectorului neguvernamental.

• Promovarea Dialogului Social cu patronatele si sindicatele, in scopul luarii celor mai bune decizii de natura socioeconomica, precum si incheierea de acorduri tripartite.

Capitolul 3 – Angajamentul pentru buna guvernare a Romaniei

Obiectivele fundamentale pe care si le asuma si promoveaza Guvernul Romaniei sunt:

1. Asigurarea unui climat economic de stabilitate, in contextul crizei economice globale.

2. Protejarea locurilor de munca, prioritate a perioadei urmatoare, precum si crearea de noi locuri de munca, inclusiv in mediul rural.

3. Protejarea si cresterea graduala a puterii de cumparare a populatiei.

4. Asigurarea unui sistem fiscal echitabil prin mentinerea cotei unice de impozitare existente de 16% si acordarea de compensatii si deduceri fiscale pentru persoanele cu venituri mici, precum si reducerea numarului de taxe si impozite.

5. Adoptarea unui regim riguros de cheltuire a banului public si trecerea la elaborarea bugetului de stat in sistem multianual.

6. Asigurarea resurselor financiare necesare sustinerii sistemului pensiilor de stat, inclusiv prin cuprinderea in aceasta categorie a pensiilor din agricultura, avandu-se in vedere principiile contributivitatii si solidaritatii.

7. Continuarea procesului de reforma in domeniul justitiei in vederea garantarii independentei acesteia, neimplicarii politicului in actul de justitie si asigurarii accesului egal al tuturor cetatenilor la justitie.

8. Descentralizarea, inclusiv financiara, a administratiei publice prin delimitarea clara a competentelor, pe principii europene, in scopul cresterii autonomiei administrative cu respectarea principiului subsidiaritatii.

9. Asigurarea unui cadru normativ si institutional stabil in scopul stimularii activitatii IMM-urilor si asigurarii unui mediu de afaceri predictibil.

10. Sprijinirea, prin masuri concrete, a agriculturii, inclusiv prin acordarea de subventii si reabilitarea sistemului national de irigatii.

11. Realizarea unui ritm inalt de absorbtie a fondurilor europene si asigurarea resurselor financiare necesare pentru cofinantarea proiectelor realizate cu acestea.

12. Realizarea Programului national pentru construirea de locuinte sociale si pentru tineri.

13. Dinamizarea si simplificarea administratiei publice prin reformarea structurilor administrative si reducerea birocratiei.

14. Dezvoltarea intr-un ritm foarte rapid a sistemului de infrastructura din Romania, indeosebi a celei rutiere si feroviare, inclusiv pentru orasele mici si mediul rural.

15. Asigurarea securitatii energetice a Romaniei si a cetatenilor sai, inclusiv prin promovarea tehnologiilor ecologice alternative.

16. Reforma in domeniul educatiei, avand la baza ridicarea nivelului de performanta a sistemului educational si asigurarea unor venituri decente pentru cei care isi desfasoara activitatea in cadrul acestui sistem, in conformitate cu prevederile Pactului pentru educatie.

17. Reforma in domeniul sanitar, avand la baza necesitatea asigurarii calitatii serviciilor pentru toti beneficiarii sistemului de asigurari de sanatate din Romania.

18. Cresterea alocatiilor de stat pentru copii.

19. Dezvoltarea durabila si reducerea decalajelor intre dezvoltarea marilor si micilor orase, precum si intre zonele rurale si cele urbane dezvoltate.

20. Asigurarea conditiilor necesare in domeniul cercetarii stiintifice si tehnice in vederea afirmarii activitatii de creatie si inovare, dezvoltarii unor tehnologii autohtone avansate, cresterii competitivitatii produselor romanesti.

21. Relansarea turismului si a sportului ca domenii de importanta nationala.

22. Adoptarea legii privind sistemul unitar de salarizare a persoanelor platite de la bugetul statului.

23. Cresterea eficientei activitatii parlamentare si consolidarea credibilitatii acestei institutii fundamentale a democratiei.

24. Continuarea reformei sistemului electoral.

25. Consolidarea rolului si statutului Romaniei in UE ca stat activ si implicat, capabil sa isi promoveze interesele in stransa cooperare cu partenerii sai europeni, ca al saptelea stat in UE, ca numar al populatiei.

Capitolul 4 – Principiile de guvernare

Activitatea Guvernului se desfasoara in consonanta cu urmatoarele principii:

1. Principiul atribuirii competentelor exclusiv in baza celor atribuite prin Constitutie si legile in vigoare.

2. Principiul egalitatii, nediscriminarii si garantarii drepturilor fundamentale.

3. Principiul respectarii dreptului fiecarui individ la munca decenta.

4. Principiul eficientei in normarea interventiei statului la nevoile reale pentru minimizarea costurilor si reducerea risipei.

5. Principiul subsidiaritatii pentru limitarea sferei decizionale a Guvernului la domeniile si problematicile care nu pot fi rezolvate mai eficient la nivel local.

6. Principiul proportionalitatii prin limitarea continutului si formei actiunilor guvernamentale la ceea ce este strict necesar pentru atingerea obiectivelor.

7. Principiul contributiei si al solidaritatii in promovarea progresului social.

8. Principiul transparentei fata de cetateni si fata de celelalte institutii ale statului, ale Uniunii Europene si fata de societatea civila.

9. Principiul integritatii actului de guvernare.

10. Principiul responsabilitatii Guvernului Romaniei in fata Parlamentului Romaniei si a celorlalte institutii abilitate ale statului, precum si in raport cu institutiile europene, conform tratatelor si angajamentelor Romaniei fata de UE.

Capitolul 5 – Educatie

Educatia reprezinta, pentru orice societate, vectorul dezvoltarii durabile.

Dezvoltarea capitalului uman si cresterea competitivitatii prin formare initiala si continua, pentru o piata a muncii flexibila si globalizata, reprezinta obiectivele majore ale programului de guvernare.

Economia competitiva, consolidarea democratiei si societatea cunoasterii impun, alaturi de cele 4 instrumente cognitive care alcatuiesc traditional alfabetizarea de baza (abilitati de comunicare, scriere, citire si calcul matematic), dobandirea unor noi competente: alfabetizarea digitala si informationala, cultura si civilizatia tehnologica, comunicarea in limbi moderne de larga circulatie, cultura si conduita civica, cetatenia democratica, gandirea critica, capacitatea de adaptare la situatii noi, competente antreprenoriale, lucrul in echipa, interesul pentru dezvoltarea personala si invatarea continua.

Scoala trebuie sa construiasca si sa consolideze un set de valori stabile si coerente (profesionalism, cinste, corectitudine, dreptate sociala) si conduite favorabile unui stil de viata sanatos. Guvernarea va respecta Pactul national pentru educatie si va aplica strategia “Educatie si cercetare pentru societatea cunoasterii” elaborata in baza pactului national si asumata de presedintia Romaniei si sindicatele din educatie.

Obiective de guvernare

1. Realizarea unui sistem educational stabil, echitabil, eficient si relevant.

2. Alocarea a 6% din PIB pentru educatie.

3. Transformarea educatiei timpurii in bun public.

4. Descentralizarea invatamantului preuniversitar si cresterea autonomiei scolilor.

5. Introducerea unui curriculum scolar bazat pe competente.

6. Promovarea unui sistem de salarizare bazat pe performanta, concordant cu statutul cadrelor didactice in societate.

7. Realizarea unui sistem legislativ care sa asigure modernizarea, stabilitatea si predictibilitatea sistemului de invatamant, precum si garantarea egalitatii de sanse la accesul la educatie.

8. Asigurarea calitatii si stimularea excelentei in invatamantul superior de stat si privat.

9. Educatia permanenta in vederea obtinerii unor calificari noi, a extinderii specializarii si perfectionarii.

Directii de actiune

Educatia timpurie

• Sustinerea de catre stat a cheltuielilor cu educatia timpurie.

• Coordonarea serviciilor oferite de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii cu cele oferite de Ministerul Sanatatii si Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, pentru optimizarea serviciilor de educatie timpurie.

• Elaborarea si monitorizarea curriculumului si a standardelor de calitate pentru educatia timpurie.

• Formarea initiala si continua a personalului dedicat educatiei timpurii.

• Cuprinderea in educatia timpurie a peste 80% dintre copiii intre 3-5 ani.

• Incurajarea si sustinerea initiativelor locale si a celor private pentru construirea de crese, eficientizarea legii tichetelor de cresa.

• Introducerea grupei pregatitoare in invatamantul obligatoriu.

Invatamantul preuniversitar

• Promovarea pachetului legislativ pentru invatamantul preuniversitar.

• Trecerea de la un curriculum axat pe acumularea de informatii la un curriculum flexibil centrat pe formarea de competente relevante pentru piata muncii, pentru dezvoltarea capacitatii de creatie si inovare, precum si a celei de adaptare la situatii noi.

• Accelerarea descentralizarii in contextul asigurarii calitatii invatamantului.

• Eliminarea abandonului scolar din invatamantul obligatoriu.

• Incurajarea continuarii studiilor astfel incat cel putin 85% dintre tineri sa fie absolventi de studii liceale.

• Cresterea proportiei absolventilor in domeniile stiintelor exacte si al tehnologiei.

• Generalizarea invatarii informatizate.

• Cuprinderea tuturor copiilor cu nevoi speciale si din grupuri vulnerabile in invatamantul special sau de masa.

• Asigurarea coerentei procedurilor de evaluare si a examenelor pe baza standardelor nationale adecvate ciclurilor de invatamant.

• In domeniul invatamantului si educatiei pentru minoritatile nationale se vor avea in vedere:

- accesul egal la educatie in toate ciclurile de invatamant;

- asigurarea cu manuale scolare;

- asigurarea conditiilor de insusire a limbii romane si limbii materne;

- promovarea interculturalitatii.

• Sustinerea copiilor si tinerilor capabili de performanta.

• Generalizarea programului “Scoala de dupa scoala”.

• Dezvoltarea invatamantului din mediul rural.

• Asigurarea serviciilor de consiliere si orientare scolara, profesionala si de asistenta psihopedagogica.

• Eliminarea violentelor din scoala si din jurul ei.

• Asigurarea educatiei complementare (educatie pentru sanatate si alimentatie sanatoasa, cultura, cultura civica, antreprenoriala si tehnologica, prin sport etc.).

Invatamantul superior

• Pregatirea de specialisti cu creativitate si capacitate de inovare.

• Producerea de cunoastere relevanta international prin cercetare stiintifica.

• Realizarea de creatie culturala.

• Diseminarea cunoasterii.

• Formarea de specialisti in domenii relevante pentru societate.

• Deschiderea spre comunitate si participarea cu expertiza la stabilirea directiilor de dezvoltare nationala.

• Asumarea responsabilitatii sociale derivate din autonomia academica.

• Promovarea excelentei personale si institutionale pe baza de criterii valorice validate international.

• Incurajarea repatrierii elitelor universitare romanesti.

• Evaluarea externa a tuturor institutiilor de invatamant superior, publice si private, in vederea asigurarii calitatii.

• Diferentierea prin legislatie a universitatilor, in universitati de educatie, de educatie si cercetare si preponderent de cercetare.

• Intarirea autonomiei universitare in vederea cresterii calitatii invatamantului superior.

• Modernizarea managementului si conducerii universitatilor.

• Functionarea efectiva a unui cod deontologic la nivelul fiecarei universitati.

• Finantarea multianuala a programelor de studii.

• Sustinerea invatamantului de stiinte exacte si tehnic in conformitate cu directivele europene.

• Promovarea excelentei institutionale prin programe de finantare competitionala;

• Implicarea universitatilor in educatia permanenta pentru cuprinderea a 10% din populatia activa.

• Promovarea parteneriatului cu studentii.

• Dezvoltarea si diversificarea programelor de burse.

• Asigurarea mobilitatii studentilor la nivel national si international.

• Asigurarea functionarii sistemului de credite pentru finantarea studiilor.

• Internationalizarea invatamantului superior din Romania.

Resurse umane

• Modernizarea formarii initiale, sustinerea formarii continue a cadrelor didactice si stabilirea de criterii relevante de evaluare a calitatii cadrelor didactice.

• Repozitionarea sociala justa a cadrelor didactice prin:

- salarizarea corespunzatoare;

- sustinerea parteneriatelor scoala – comunitate locala, cu implicarea cadrelor didactice in sustinerea problemelor comunitatilor;

- introducerea unor trepte profesionale de excelenta acordate pe baza performantelor obtinute.

• Formarea initiala si continua a managerilor din sistemul de invatamant.

• Profesionalizarea si depolitizarea carierei manageriale in educatie.

Infrastructura

• Dezvoltarea de campusuri scolare integrate pentru educatia de baza, complementara si continua.

• Reabilitarea scolilor astfel incat toate unitatile de invatamant sa poata obtine autorizare sanitara pana la inceperea anului scolar 2010/2011.

• Constructia de gradinite noi pentru cuprinderea integrala a copiilor de 3-6 ani.

• Reorganizarea retelei scolare si asigurarea transportului scolar.

• Descentralizarea administrativa coerenta, prin stabilirea clara a obiectivelor, responsabilitatilor si resurselor.

• Constructia de camine noi pentru circa 10.000 de studenti.

• Dotarea spatiilor si laboratoarelor din invatamantul superior.

Capitolul 6 – Sanatate

Obiective de guvernare

1. Imbunatatirea starii de sanatate a populatiei, cresterea calitatii vietii in conditiile compatibilizarii sistemului sanitar romanesc cu cel din Uniunea Europeana.

2. Aprobarea strategiei nationale de dezvoltare a serviciilor sanitare pe o perioada de minimum 8 ani.

3. Cresterea graduala a resurselor alocate, pentru asigurarea unui sistem de sanatate la nivel european.

4. Oferirea si garantarea accesului tuturor cetatenilor la servicii de sanatate de inalta calitate.

5. Dezvoltarea programelor de preventie si de depistare precoce a bolilor.

6. Redresarea si dezvoltarea asistentei medicale din mediul rural.

7. Cresterea veniturilor salariale ale personalului din sistemul sanitar.

8. Participarea personalului sanitar la un program de educatie continua garantat de catre stat.

9. Asigurarea transparentei in cheltuirea banilor publici.

Directii de actiune

• Elaborarea unui cadru legislativ si institutional care sa permita dezvoltarea sistemului sanitar romanesc in interconectare cu sistemul european.

• Accelerarea procesului de descentralizare in sistemul de sanatate si cresterea gradului de implicare a administratiei locale in managementul spitalicesc.

• Corelarea reformei asigurarilor medicale cu reforma sistemului de sanatate publica.

• Punerea in aplicare a unui program national de investitii care sa permita dezvoltarea infrastructurii sanitare la standardele europene, in maximum 8 ani, inclusiv prin atragerea de fonduri europene.

• Sprijinirea mediului de afaceri in proiecte investitionale in sistemul de sanatate si dezvoltarea parteneriatelor publicprivate.

• Promovarea parteneriatelor cu societatea civila in dezvoltarea de programe pentru educatie sanitara si a unui stil de viata sanatos.

• Integrarea serviciilor sanitare in retele complexe de asistenta, de la medicina primara pana la nivel spitalicesc.

• Infiintarea de centre multifunctionale, in special in mediul rural.

• Informatizarea sistemului sanitar.

• Introducerea sistemului de evaluare a performantelor manageriale la toate nivelurile.

• Introducerea de standarde pentru toate nivelurile sistemului sanitar romanesc si a unui sistem de asigurare a calitatii serviciilor medicale.

• Elaborarea planului national de resurse umane in domeniul medical.

Sustinerea asistentei medicale primare

• Dezvoltarea medicinii de familie prin cresterea alocatiilor din fondul de asigurari de sanatate, care va permite medicilor de familie sa participe la programe de supraveghere a mamei si copilului, de preventie si supraveghere a bolilor cronice cu impact in sanatatea publica.

• Dotarea cabinetelor medicale cu aparatura de diagnostic si tratament, astfel incat dupa 4 ani sa existe un nivel standard de dotare in toate cabinetele din tara.

• Concesionarea si/sau vanzarea cabinetelor medicale de la stat catre medicii care le detin in administrare.

• Implicarea medicului de familie in asistenta medicala comunitara.

Dezvoltarea ambulatoriului de specialitate

• Modernizarea ambulatoriului de specialitate prin cresterea alocarii fondurilor.

• Dezvoltarea parteneriatului public-privat si atragerea mediului de afaceri in dezvoltarea de retele sanitare integrate.

Eficientizarea si modernizarea serviciilor spitalicesti

• Reabilitarea spitalelor publice la nivelul normelor de functionare si dotare din Uniunea Europeana.

• Realizarea unei retele de spitale de urgenta regionale la standarde europene.

• Imbunatatirea managementului spitalelor prin introducerea indicatorilor de performanta si de calitate a serviciilor.

• Imbunatatirea sistemului de internari de scurta durata si a ingrijirilor la domiciliu.

• Dezvoltarea si extinderea externalizarii serviciilor nonclinice prin parteneriate public-private.

• Dezvoltarea sistemului de finantare pe baza de caz rezolvat.

• Demararea efectiva a procesului de acreditare a spitalelor astfel incat sa existe “un standard de spital” care sa asigure reguli si conditii egale pentru desfasurarea activitatii.

Dezvoltarea sistemului de urgenta prespitalicesc

• Cresterea finantarii sistemului de urgenta si dezvoltarea serviciilor de tip SMURD, astfel incat acestea sa acopere toata suprafata tarii.

• Asigurarea de mijloace de transport medical, inclusiv aerian sau naval.

• Introducerea sistemului de ambulanta comunitara pentru asigurarea urgentelor din teritoriu in special in zonele aflate la mari distante de spitale, in cooperare cu autoritatile locale.

Asistenta cu medicamente a populatiei si politica medicamentului

• Garantarea sustinerii financiare de catre stat a programelor nationale de sanatate (tuberculoza, cancer, HIV/SIDA, dializa etc.).

• Garantarea accesibilitatii la medicamente compensate si gratuite pentru toata perioada anului.

• Compensarea in proportie de 90% din pretul de referinta a medicamentelor pentru pensionari si persoane cu venituri mici.

• Asigurarea de medicamente gratuite pentru copii, elevi, studenti, gravide si lauze.

• Stimularea deschiderii de farmacii si puncte farmaceutice in mediul rural sau zone izolate.

• Stabilirea transparenta a preturilor si a criteriilor de compensare functie de eficacitate si eficienta.

Asistenta sanitara in satul romanesc

• Stimularea folosirii de personal medical contractual pe perioada determinata pentru asigurarea cu personal in zonele sau domeniile deficitare, plata in functie de eficienta si de finalitatea actului medical.

• Cresterea stimulentelor financiare (prime de instalare si salarii) pentru personalul care va lucra in mediul rural in zonele neacoperite cu asistenta medicala.

• Decontarea cu prioritate a retetelor eliberate in farmaciile (puncte farmaceutice) deschise in mediul rural de catre casele de asigurari de sanatate.

• Dezvoltarea unei retele de centre multifunctionale pentru asistenta medicala de baza.

• Introducerea in programul de educatie pentru sanatate in toate scolile din mediul rural si a unui program de preventie si profilaxie (in special pentru elevi) in patologia dentara.

• Asigurarea caravanelor medicale (radiologie si laborator de analize) in zonele rurale si greu accesibile constituite din 15-20 unitati mobile repartizate geografic.

Dezvoltarea sanatatii publice

• Extinderea programului national de imunizari prin introducerea gratuita a unor noi vaccinuri conform practicilor din UE.

• Vaccinarea antigripala gratuita a copiilor, pensionarilor si a persoanelor cu risc.

• Acces universal si gratuit la servicii de planificare familiala.

• Corelarea actiunilor din Romania cu Programul Comunitar in domeniul sanatatii pentru perioada 2008-2013 stabilit de Uniunea Europeana.

• Asigurarea unei retele de asistenta medicala pentru elevi si studenti (cabinete medicale in scoli si universitati).

• Stimularea cresterii calitatii sistemului de asistenta medico-sanitara prin intermediul mediatorilor pentru romi si a asistentilor comunitari.

Dezvoltarea si sustinerea sectorului privat

• Stimularea asigurarilor de sanatate private prin delimitarea ingrijirilor medicale publice de cele private.

• Sustinerea si dezvoltarea parteneriatului public-privat, a privatizarilor si a managementului privat in sistemul public.

• Stimularea investitiilor private in sistemul sanitar.

Capitolul 7 – Piata muncii

Obiective de guvernare

1. Echilibrarea pietei muncii si reducerea deficitelor sectoriale de forta de munca.

2. Cresterea gradului de flexibilizare a pietei muncii.

3. Imbunatatirea accesului pe piata fortei de munca a grupurilor defavorizate, dezvoltarea pietei muncii incluzive si imbatranirea activa.

4. Intarirea dialogului social la toate nivelurile in scopul cresterii aportului acestuia la dezvoltarea economica si sociala.

Directii de actiune

• Cresterea gradului de ocupare de la circa 59%, in prezent, la minimum 65%, in anul 2012.

• Cresterea participarii la formarea profesionala continua de la 2% la minimum 7% din populatia in varsta de munca intre 25-64 de ani; sustinerea infiintarii si functionarii comitetelor sectoriale.

• Cresterea salariului minim brut pe economie astfel incat sa atinga 50% din salariul mediu brut pe economie pana la sfarsitul anului 2012.

• Cresterea salariului mediu brut nominal pe economie in perioada 2009-2012 cu 55%.

• Elaborarea unui sistem unitar de salarizare a functionarilor publici si a personalului contractual bugetar care sa aiba la baza criterii de diferentiere si corelare a salariilor intre functii si domenii de activitate bugetara.

• Absorbtia eficienta a resurselor financiare europene destinate dezvoltarii resurselor umane, astfel incat sa se asigure suportul de formare profesionala si ocupationala.

• Simplificarea procedurilor de angajare si concediere a lucratorilor, concomitent cu masuri de securizare a locurilor de munca.

• Sprijinirea dialogului angajator – angajat in flexibilizarea programului de lucru, in facilitarea mobilitatii ocupationale, profesionale si geografice.

• Reorganizarea agentiilor judetene de ocupare si formare profesionala.

• Restructurarea centrelor de formare profesionala a serviciului public si punerea lor in sistem de competitivitate pentru ocupare si formare profesionala.

• Stimularea, prin masuri fiscale, a participarii salariatilor la formarea profesionala continua.

• Asigurarea serviciilor de formare profesionala pentru persoanele din mediul rural si din cadrul grupurilor vulnerabile.

• Stimularea ramanerii pe piata muncii a persoanelor care au implinit varsta de pensionare, precum si atragerea in activitate a persoanelor pensionate apte de munca.

• Intensificarea procesului legislativ si de aplicare a masurilor institutionale care vizeaza reducerea muncii la negru.

• Redimensionarea competentelor si a atributiilor institutiilor de control in scopul cresterii exigentei si responsabilitatii in actul de control al raporturilor de munca, precum si in ceea ce priveste asigurarea securitatii si sanatatii in munca.

• Revederea intregului pachet de legi privind sindicatele, patronatele, negocierile colective, conflictele de munca.

• Revitalizarea dialogului social, inclusiv prin participarea companiilor multinationale.

Capitolul 8 – Asigurari sociale

Obiective de guvernare

1. Asigurarea sustenabilitatii financiare a sistemului public de pensii pe baza principiilor contributivitatii si solidaritatii sociale.

2. Eliminarea inechitatilor si anomaliilor care mai exista in sistemul public de pensii.

3. Stimularea economisirii private prin pensiile facultative administrate privat.

Directii de actiune

• Atingerea unei tinte de 45% din salariul mediu brut pe economie a punctului de pensie, in conditiile sustenabilitatii sistemului public de pensii.

• Asigurarea unei pensii sociale minime garantate care sa completeze pensia pana la 350 lei lunar pentru toti pensionarii cu cuantumul pensiei sub aceasta suma, finantata din bugetul de stat.

• Stimularea economisirii private prin pensiile facultative administrate privat.

• Eliminarea inechitatilor in ceea ce priveste pensiile pentru persoanele incadrate in fostele grupe de munca I si II, precum si pentru conditii speciale si deosebite de munca, conform prevederilor Legii nr. 218/2008.

• Aplicarea prevederilor noii legislatii privind sistemul public de pensii pentru agricultori.

• Infiintarea fondului de garantare a drepturilor participantilor la sistemul de pensii private si elaborarea legii de organizare si functionare a sistemului de plata a pensiilor din sistemul privat.

• Diversificarea tipurilor de pensii prin introducerea pensiilor in regim ocupational, pe structuri profesionale.

Capitolul 9 – Familia, protectia copilului si egalitatea de sanse

Obiective de guvernare

1. Asigurarea conditiilor institutionale si financiare pentru sustinerea familiilor tinere, reducerea abandonului copiilor, combaterea violentei in familie.

2. Cresterea calitatii vietii copilului in mediile defavorizate si respectarea standardelor minime de calitate in toate serviciile speciale acordate copilului in dificultate.

3. Asigurarea echilibrului socio-economic al familiilor din mediul urban si rural, al familiei si persoanelor de varsta a treia, al persoanelor cu dizabilitati si al familiilor apartinatoare.

4. Promovarea participarii active a femeii la luarea deciziei si in structurile de reprezentare publica; diminuarea discriminarilor de orice natura.

Directii de actiune

Familie

• Politici privind reconcilierea vietii de familie cu cea profesionala.

• Finalizarea descentralizarii serviciilor sociale in domeniul violentei in familie in vederea responsabilizarii autoritatilor locale privind aceasta problematica, precum si asigurarii resurselor financiare necesare.

• Dezvoltarea retelei de servicii suport pentru integrarea familiei rome in societate.

• Infiintarea de noi adaposturi pentru victimele violentei in familie si de centre de asistenta destinate agresorilor familiali.

• Imbunatatirea criteriilor si formelor de acordare a venitului minim garantat.

• Rationalizarea diferitelor tipuri de asistenta sociala acordate atat familiilor, cat si persoanelor fizice.

Protectia copilului

• Cresterea calitatii vietii copilului in mediile defavorizate si respectarea standardelor minime de calitate in toate serviciile speciale acordate copilului in dificultate; cresterea alocatiei de stat pentru copii, in perioada 2009-2012, la suma de minimum 200 lei.

• Cresterea numarului de crese si includerea acestora in nomenclatorul serviciilor sociale, precum si incurajarea infiintarii de crese de catre structurile societatii civile.

• Acordarea de gratuitati in accesul la educatia primara a copiilor din familiile sarace, mai ales din mediul rural (uniforma, rechizite, transport) si din cadrul etniei rome.

• Sprijinirea dezvoltarii retelei de servicii profesionalizate de ingrijire a copiilor la domiciliu.

• Stimularea structurilor societatii civile pentru dezvoltarea activitatii de prestare a serviciilor sociale din domeniul protectiei drepturilor copilului.

• Reducerea numarului de copii aflati in institutii publice sau private prin reintegrarea lor in familia naturala si sprijinirea familiei extinse ca alternativa.

Egalitatea de sanse

• Promovarea participarii active a femeii la luarea deciziei si in structurile de reprezentare publica.

• Diminuarea discriminarilor etnice.

• Cresterea capacitatii institutionale pentru implementarea politicilor de gen, crearea sistemului national de sprijinire si promovare a politicilor privind egalitatea de sanse pe piata muncii bazate pe fondurile structurale.

• Crearea si organizarea sistemului asigurarilor de dependenta pentru persoanele varstnice.

• Dezvoltarea sistemului de consiliere juridica gratuita, precum si a serviciilor de ingrijire a persoanelor varstnice.

• Transformarea unitatilor medico-sociale in centre pentru ingrijirea de lunga durata a persoanelor varstnice dependente.

• Cresterea continua a calitatii vietii persoanelor cu handicap si sprijinirea familiilor apartinatoare.

• Sporirea numarului de locuri de munca adecvate pentru activarea persoanelor cu dizabilitati cu potential lucrativ in vederea incadrarii lor in munca.

• Dezvoltarea centrelor de tip rezidential si a centrelor alternative pentru persoanele cu handicap mintal, cu psihopatologii si afectiuni multiple, prin programe specifice.

• Asigurarea accesului persoanelor cu dizabilitati la suportul fizic, informational si la transportul public, respectiv la accesul in imobile.

• Cresterea eficientei structurilor institutionale si a personalului dedicat problematicii rome, respectiv actualizarea strategiei Guvernului in materie.

• Eliminarea conditiei discriminatorii a femeii pe piata muncii, in viata social-economica, culturala si politica, prin introducerea unei reprezentari minimale a femeilor in Parlament si in primele doua linii ierarhice ale guvernului, incepand cu urmatorul ciclu electoral (2012).

• Aplicarea de politici favorabile femeilor, pentru a le asigura conditii corespunzatoare in vederea adaptarii la schimbarile imediate si viitoare de pe piata muncii.

• Sustinerea participarii active a societatii civile la furnizarea serviciilor sociale si stimularea voluntariatului.

Capitolul 10 – Tineret si sport

Obiective de guvernare

1. Constructia unui sistem de securitate sociala activa pentru tineri.

2. Sprijinirea angajarii tinerilor in conformitate cu specializarile obtinute pentru a stopa exodul fortei de munca tinere si specializate din tara si pentru ocuparea intr-un grad cat mai ridicat a fortei de munca tinere.

3. Dezvoltarea sportului de masa si a infrastructurii sportive.

4. Valorificarea economica a activitatilor sportive si cresterea rolului managementului sportiv. Romania poate beneficia nu numai din punct de vedere al imaginii pe plan mondial, ci si in plan financiar.

5. Cresterea rolului educatiei fizice si a sportului in scoli.

6. Dezvoltarea resurselor umane din domeniul sportului si sprijinirea sportului de performanta.

Directii de actiune

Tineret

• Construirea de locuinte sociale pentru tineri pe intreg teritoriul tarii, acordate initial in regim de inchiriere.

• Armonizarea infrastructurii si a cadrului juridic si institutional intern cu legislatia si directivele Uniunii Europene in materie de tineret si sport.

• Infiintarea a opt centre pentru tineret in cele opt regiuni de dezvoltare, cu responsabilitati directe in atragerea fondurilor comunitare pe domeniul tineret.

• Sustinerea tinerilor din mediul rural si din familiile cu posibilitati reduse in vederea asigurarii egalitatii de sanse.

• Stabilirea de parteneriate strategice impreuna cu Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca si cu unitatile de invatamant mediu si superior.

• Realizarea unui parteneriat cu Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale in vederea transformarii centrelor regionale de formare profesionala a adultilor (CRFPA) in centre judetene cu acelasi specific (CJFPA), cu o mai mare orientare catre formarea persoanelor tinere.

• Crearea bazei de date la nivel national cu locurile de munca disponibile din Romania.

• Reabilitarea taberelor scolare si adaptarea lor la standardele UE, in fiecare judet, prin parteneriate public-private.

Sport

• Elaborarea strategiei nationale si a unei noi legi in domeniul sportului, armonizata cu prevederile UE in materie.

• Implicarea si cointeresarea autoritatilor administratiei publice locale in crearea, modernizarea si dezvoltarea bazei materiale, precum si a structurilor sportive din plan local si judetean.

• Inventarierea si clarificarea problemelor de proprietate in legatura cu infrastructura sportiva existenta, intabularea proprietatilor de tip public national si public local.

• Clarificarea drepturilor de proprietate, de marca a cluburilor sportive si dezvoltarea componentei de marketing a activitatii asociatiilor si a cluburilor sportive.

• Organizarea de intreceri sportive, sustinute si cofinantate de Guvernul Romaniei.

• Reorganizarea si adaptarea sistemului sportiv pentru persoanele cu handicap, pentru atragerea respectivei categorii de persoane catre aceasta disciplina.

• Depasirea dificultatilor in luarea si asumarea unor decizii cu privire la eficienta economica a activitatilor sportive prin schimburi de experienta intre institutiile abilitate din tara noastra si din celelalte state cu o puternica traditie in domeniul managementului sportiv.

• Introducerea unui numar de minimum trei ore de sport pe saptamana in programa scolara si garantarea accesului tuturor copiilor apti pentru acest gen de activitate la orele de educatie fizica, in conformitate cu normele UE.

• Asigurarea unei traiectorii de tip “dubla cariera” sportivilor de performanta, prin asigurarea educatiei si calificarii intr-o alta profesie, suplimentar carierei sportive, pentru a sprijini reintegrarea lor in societate.

• Construirea de stadioane si de baze sportive pentru disciplinele olimpice, conform cerintelor Comitetului Olimpic International.

• Dezvoltarea sportului prin coordonarea activitatilor de management sportiv, marketing sportiv si cercetare.

• Infiintarea unor centre moderne de recuperare sportiva.

Capitolul 11 – Competitivitatea, mediul de afaceri si IMM-urile

Obiective de guvernare

1. Elaborarea si implementarea unei strategii integrate si transparente de valorificare a tuturor factorilor care au impact asupra capacitatii firmelor din Romania de a concura pe piata interna unica si pe pietele extracomunitare.

2. Accelerarea reformelor procompetitive, simplificarea si imbunatatirea cadrului legislativ si administrativ, diminuarea birocratiei si a poverii fiscale.

3. Sustinerea intreprinderilor mici si mijlocii sa devina competitive, conform cu regulile pietei interne unice si fara a distorsiona conditiile concurentiale loiale.

4. Promovarea unui mediu concurential corect, prevenirea si limitarea extinderii practicilor anticoncurentiale.

5. Stimularea dezvoltarii pietei de capital, cu reguli corecte si transparente.

Directii de actiune

• Asigurarea unui mediu legislativ predictibil care sa permita planificarea activitatilor operatorilor economici.

• Completarea legislatiei cu noi scheme privind acordarea ajutorului de stat.

• Reducerea semnificativa a birocratiei si parafiscalitatii, eliminarea barierelor administrative.

• Stimularea dezvoltarii unei noi culturi a calitatii prin organizarea coerenta a supravegherii de piata, functionarea infrastructurilor calitatii si protectia consumatorului.

• Sustinerea financiara de catre stat a “polilor de competitivitate”.

• Dezvoltarea capacitatii competitive a sectorului IMM-urilor si incurajarea capitalului autohton.

• Imbunatatirea accesului IMM la finantare prin programe cu sprijin financiar extern si/sau de la bugetul de stat.

• Elaborarea si finantarea unui program national destinat stimularii spiritului intreprinzator, al implementarii de noi tehnologii, al inovarii ca sursa majora de dezvoltare economica.

• Imbunatatirea accesului la proprietatea intelectuala in vederea cresterii competitivitatii IMM-urilor si stimularea transferului tehnologic transnational. Elaborarea si finantarea unui program national de sustinere a micilor mestesugari in promovarea produselor si conservarea traditiilor autohtone.

• Stimularea exporturilor de produse cu grad inalt de prelucrare si a accesului IMM-urilor pe pietele externe.

• Imbunatatirea modalitatilor de efectuare si corelare a activitatilor de inspectie si control economic prin evitarea paralelismelor si crearea actului unic de control.

• Sprijinirea crearii de departamente specializate in cadrul universitatilor publice in domeniul concurentei, promovarea formarii profesionale continue si sprijinirea sectorului neguvernamental specializat in promovarea culturii concurentiale in mediul de afaceri.

• Garantarea integritatii in relatia cu toti participantii la piata, precum si cu alte institutii sau organizatii care supravegheaza sau opereaza pe piata de capital.

• Consolidarea pietei de capital prin crearea unei piete competitive in regiune prin: cresterea volumului activitatii de investire, diversificarea instrumentelor financiare, atragerea de noi participanti pe piata, crearea unei culturi investitionale pe piata de capital.

• Scaderea costurilor de operare pe piata de capital.

• Incurajarea emitentilor de a se finanta prin intermediul pietei de capital si mentinerea unui dialog permanent cu reprezentantii societatilor comerciale sau autoritatile administratiei publice locale pentru promovarea acestor demersuri.

• Consolidarea activitatii de supraveghere si control si protejarea investitorilor prin:

- cresterea semnificativa a gradului de transparenta a emitentilor admisi la tranzactionare pe o piata reglementata;

- asigurarea conditiilor necesare instituirii unei protectii si a unui tratament echitabil aplicabile tuturor actionarilor;

- cresterea responsabilitatilor si a functiilor organelor de conducere ale emitentilor, in special ale consiliilor de administratie;

- cresterea protectiei actionarilor minoritari prin initiative legislative care sa clarifice procedurile de delistare.

• Dezvoltarea culturii pietei de capital pentru a dubla numarul de investitori activi pana in 2012.

Capitolul 12 – Cercetarea stiintifica, dezvoltarea si inovarea

Obiective de guvernare

1. Sustinerea domeniilor de varf cu potential pentru performanta.

2. Sporirea numarului de cercetatori cu rezultate stiintifice de nivel international.

3. Cresterea atractivitatii carierelor stiintifice si promovarea tinerilor cercetatori.

4. Incurajarea parteneriatelor si a repatrierii diasporei stiintifice romanesti.

5. Organizarea sistemului de cercetare-dezvoltare-inovare in mod functional.

6. Integrarea cercetarii stiintifice in mediul economic si social.

7. Intarirea capacitatii institutionale si personale pentru atragerea de fonduri internationale, publice si private.

8. Promovarea performantelor stiintei in randurile publicului larg.

Directii de actiune

• Cresterea finantarii cercetarii-dezvoltarii, inclusiv din mediul privat, concomitent cu majorarea finantarii publice la nivelul de 1% din PIB in 2012.

• Alocarea resurselor prin competitie exclusiv in functie de criteriile de calitate stiintifica. Evaluarile institutiilor, persoanelor si proiectelor vor fi facute exclusiv in baza unor criterii international recunoscute.

• Introducerea unor politici de resurse umane dinamice si competitive.

• Accesul la posturi sau competitii exclusiv pe baza de performanta profesionala.

• Finantarea multianuala a proiectelor de cercetare, in acord cu practicile europene.

• Facilitarea utilizarii fondurilor castigate pe baza de competitie, inclusiv punerea in practica a principiului “finantarea urmeaza cercetatorul”.

• Stimularea investitiilor private in cercetare-dezvoltare.

• Punerea in practica a unui plan de actiune de lunga durata privind popularizarea stiintei si tehnicii catre publicul larg, inclusiv pe canale media.

• Rationalizarea institutionala a sistemului.

Capitolul 13 – Infrastructura de transport

Obiective de guvernare

1. Interconectarea si interoperabilitatea retelei de drumuri din Romania cu reteaua de drumuri europeana.

2. Asigurarea coerentei si continuitatii lucrarilor de infrastructura pe termen lung prin promovarea PACTULUI NATIONAL “AUTOSTRAZILE ROMANIEI”.

3. Reducerea constanta a numarului de victime din accidentele de circulatie.

4. Marirea perioadei de garantie la lucrarile realizate pentru imbunatatirea infrastructurii de transport.

5. Refacerea retelei de drumuri nationale la un nivel calitativ european, pana in anul 2012.

6. Dezvoltarea infrastructurii feroviare coordonate cu cea rutiera, in conformitate cu cerintele europene.

7. Asigurarea legaturilor intre marile orase cu trenuri intercity.

8. Cresterea vitezei tehnice proiectate pe calea ferata in medie cu 25% si reducerea timpului de circulatie cu 50% fata de cel actual la trenurile de calatori si marfa, precum si eliminarea stationarii trenurilor in frontiera.

9. Innoirea si modernizarea parcului existent de material rulant, modernizarea statiilor de cale ferata pentru cresterea gradului de confort oferit publicului calator.

10. Asigurarea transportului portauto pe calea ferata pentru distante lungi.

11. Crearea unei infrastructuri adecvate in porturile fluviale pentru a face fata cerintelor de exploatare la nivel european.

12. Dezvoltarea capacitatii feroviare in zona fluvio-maritima a Portului Constanta.

13. Dezvoltarea infrastructurii aeroportuare in zonele cu activitate economica importanta.

Directii de actiune

Transport rutier

• Reorganizarea activitatii de constructie si intretinere a infrastructurii de transport rutier prin infiintarea Companiei Nationale de Autostrazi si a Companiei Nationale de Drumuri.

• Modificarea legislatiei privind modalitatile si conditiile de participare la licitatiile pentru lucrarile necesare imbunatatirii infrastructurii de transport, eliminand principiul “cel mai mic pret castiga”, care s-a dovedit pagubos si introducand respectarea termenelor partiale drept conditie de reziliere unilaterala a contractului.

• Modificarea legislatiei privind contestatiile la adjudecarea lucrarilor privind infrastructura de transport prin introducerea unei taxe de contestare ce se pierde in cazul respingerii contestatiei.

• Modificarea legislatiei privind obtinerea diverselor avize pentru lucrarile necesare imbunatatirii infrastructurii de transport astfel incat sa se reduca numarul acestora si durata obtinerii.

• Instituirea unor taxe echitabile pentru utilizarea infrastructurii conform principiului “platesti cat si cum folosesti”.

• Constituirea unei baze de date cu toate firmele care nu au respectat anumite prevederi contractuale (pretul, calitatea, termenul de finalizare) in vederea depunctarii lor la licitatii.

Autostrazi

• Realizarea PACTULUI NATIONAL “AUTOSTRAZILE ROMANIEI” pentru asigurarea coerentei si continuitatii in finantarea constructiei de autostrazi.

• Finalizarea coridorului IV paneuropean Nadlac-Constanta (total 855 km) la nivel de autostrada pana in anul 2012, cu exceptia tronsonului Sibiu-Pitesti (120 km) ce va fi realizat prin concesiune cu finalizare in 2013-2014.

• Finalizarea portiunii intre Bors si Targu Mures (254 de km), din Autostrada Transilvania (total 415 km), urmand ca portiunea intre Targu Mures si Brasov (161 km) sa fie finalizata in 2013-2014.

• Finalizarea tronsonului de autostrada Bucuresti – Comarnic (110 km), urmand ca tronsonul Comarnic – Brasov (56 km) sa fie realizat prin concesiune cu finalizare in 2013-2014.

• Realizarea conexiunilor dintre autostrazile A1 si A2, prin realizarea la nivel de autostrada a centurii de tranzit a Bucurestiului, portiunea de nord pana in anul 2012 si portiunea de sud pana in anul 2014.

• Completarea si largirea la 4 benzi, pana in anul 2011, a portiunii de nord (A1- Otopeni – A2) din centura periurbana Bucuresti (existenta) si finalizarea, pana in anul 2013, a portiunii de sud.

• Inceperea lucrarilor in 2012 la autostrada Ploiesti – Buzau – Focsani (108 km), parte a coridorului IX paneuropean si la autostrada Focsani – Sabaoani (140 km).

• Inceperea lucrarilor in 2012 la autostrada Targu Mures – Iasi (300 km) si la Autostrada Sudului Bucuresti – Alexandria Craiova (170 km).

• Inceperea lucrarilor in 2012 la autostrada Lugoj – Caransebes – Orsova – Drobeta-Turnu Severin – Craiova – Calafat, parte a coridorului paneuropean IV B.

• Construirea unui pod peste Canalul Dunare – Marea Neagra in zona Agigea care sa faca legatura cu autostrada A2 si centura la nivel de autostrada a Municipiului Constanta.

• Realizarea studiilor de fezabilitate, proiectare, exproprieri la coridorul paneuropean IX Focsani – Albita.

Drumuri Nationale

• Asigurarea, pana in anul 2012, a capacitatii portante de 11,5 tone/osie pentru toate drumurile europene.

• Realizarea Programului National Centuri Ocolitoare astfel:

- cu finantare de la bugetul de stat: Ploiesti Vest, Cluj Est si Sud, Oradea, Iasi, Suceava, Satu Mare, Alba Iulia, Teius, Aiud, Turda, Bistrita, Zalau, Alesd, Ramnicu Valcea, Timisoara, Barlad, Arad, Roman, Slatina, Sighetul Marmatiei, Galati, Focsani;

- cu finantare B.I.R.D.: Brasov, Bacau, Targu Mures, Reghin;

- cu finantare JBIC: Centura Timisoara;

- cu finantare ISPA: Adunatii Copaceni, Sibiu (lucrarile ramase), Deva si Orastie (la standard de autostrada), Lugoj, Drobeta-Turnu Severin, Mehadia, Domasnea;

- cu finantare FEDR: Sebes, Alexandria – Caracal, Dej, Filiasi, Targu Frumos, Craiova Sud, Mangalia, Budesti, Falticeni, Buftea, Pucioasa, Targu Jiu, Mihailesti.

• Refacerea a 5000 de km de drumuri nationale la nivel calitativ european.

• Initierea demersurilor pentru realizarea podului peste Dunare la Turnu Magurele-Nicopole si conectivitatea cu Autostrada Sudului.

• Refacerea a 10000 de km de drumuri judetene prin colaborarea Ministerului Infrastructurii si Transporturilor cu consiliile judetene.

• Reconstructia zonelor cu risc ridicat de accidente pentru eliminarea punctelor negre cunoscute in infrastructura rutiera.

• Unificarea activitatilor de control in trafic ale Registrului Auto Roman, Autoritatii Rutiere Romane, Companiei Nationale de Autostrazi, Companiei Nationale de Drumuri, in cadrul Inspectoratului de Control in Transportul Rutier, care va lucra impreuna cu Politia Rutiera.

• Infiintarea Biroului National de Siguranta Rutiera ce va cuprinde un serviciu Info Trafic si un post de Radio Trafic.

• Eliberarea de autorizatii rutiere gratuite de tranzit sau de continuare parcurs, in cazul TIR-urilor care utilizeaza tehnologia RO-LA sau feribot.

Transport feroviar

• Finalizarea pana in anul 2009 a lucrarilor de modernizare a tronsonului de cale ferata Bucuresti – Constanta si pana in anul 2011 a tronsonului Campina – Brasov, portiuni din coridorul IV paneuropean.

• Devansarea termenului de finalizare a lucrarilor de modernizare, din anul 2013 in anul 2012, a tronsonului Curtici – Brasov, parte a Coridorului lV paneuropean, prin impartirea in sectoare scurte.

• Finalizarea proiectarii lucrarilor de modernizare a Coridorului IX paneuropean pana la sfarsitul anului 2009 si inceperea lucrarilor de modernizare in anul 2010(Giurgiu – Bucuresti – Suceava – Vadu Siret).

• Electrificarea si dublarea liniei principale Cluj – Oradea si a magistralei Iasi – Tecuci.

• Reanalizarea lucrarilor la liniile Ramnicu Valcea – Valcele si Bucuresti – Giurgiu, inclusiv a podului afectat de inundatii.

• Modificarea taxei de utilizare a infrastructurii (TUI) prin introducerea platii pe vagon fata de plata pe tren existenta in prezent.

• Introducerea TUI diferentiat pe magistrale si linii principale fata de linii secundare respectiv vagoane marfa – vagoane calatori.

• Reducerea TUI cu pana la 25% pentru trenurile de marfa cu circulatie permanenta si instituirea TUI preferential pentru transportul RO-LA (camioane transportate in vagoane speciale).

• Reconstructia Garii de Nord Bucuresti prin transformarea zonelor adiacente in centru comercial; lucrarile vor fi scoase la licitatie internationala pentru parteneriat public-privat.

• Reabilitarea garilor Cluj, Sibiu, Alba Iulia, Timisoara, Iasi, Craiova, Constanta, Galati, inclusiv dezvoltarea lor in complexe comerciale; lucrarile vor fi realizate prin parteneriat public privat.

• Continuarea procesului de modernizare de telecomenzi si semnalizare feroviara pentru coridoarele IV si IX paneuropene de mare viteza (160 km/h).

• Innoirea si modernizarea parcului de material rulant pentru transportul de calatori prin: achizitia a 100 de rame electrice noi, achizitia a circa 500 de vagoane noi, modernizarea a circa 700 de vagoane si a 300 de locomotive din parcul existent.

• Continuarea programului de achizitii automotoare diesel tip “Sageata Albastra” cu inca 50 de unitati.

• Asigurarea subventiei la nivelul necesar pentru transportul public de calatori pe calea ferata conform practicilor europene. T Finalizarea pana in anul 2010 a liniei de metrou 1 Mai – Laromet (3,1 km – 2 statii).

• Inceperea lucrarilor la linia 5 de metrou: Ghencea – Drumul Taberei – Eroilor – Universitate – Pantelimon cu finalizarea primului tronson Ghencea – Eroilor pana in 2012.

• Achizitionarea a inca 26 de trenuri (156 de vagoane) pentru modernizarea parcului de vagoane de metrou.

• Modernizarea instalatiilor de siguranta a circulatiei si de ventilatie de la metrou, componente ale sistemului de protectie in cazuri speciale.

• Deschiderea unei statii de transfer RO-LA in sudul municipiului Bucuresti pentru preluarea traficului rutier de marfa ce intra in tara prin Vama Giurgiu.

Transport naval

• Implementarea proiectului privind imbunatatirea conditiilor de navigatie pe Dunare pe sectorul Calarasi – Braila.

• Consolidarea malurilor si modernizarea instalatiilor la Canalul Dunare – Marea Neagra si Poarta Alba – Midia Navodari.

• Implementarea fazei a doua a sistemului RORIS (River Information System) de urmarire si dirijare a traficului fluvial de nave si marfuri pe sectorul romanesc al Dunarii si constructia centrului de editare a hartii electronice a Dunarii si de colectare a datelor pentru sistemul RORIS.

• Elaborarea legislatiei pentru implementarea programului Comisiei Europene privind dezvoltarea transportului pe caile navigabile interioare (NAIADES).

• Sporirea capacitatii de operare a marfurilor prin construirea molului 3 in portul Constanta Sud Agigea.

• Implementarea proiectului “Aparari de maluri pe Canalul Sulina”.

• Prelungirea digului de larg al Portului Constanta pentru asigurarea conditiilor optime de operare si stationare a navelor la cheu in Constanta Sud – Agigea.

• Simplificarea formalitatilor de control al navelor fluviale.

• Imbunatatirea conditiilor tehnice si a eficientei liniei de feribot Constanta-Poti/Batumi.

Transport aerian

• Asigurarea unui management competitiv prin infiintarea Companiei Nationale Aeroportuare Bucuresti (Otopeni si Baneasa) si a Companiei Nationale Aeroportuare Banat (Timisoara – Arad).

• Finalizarea terminalului de pasageri de la Aeroportul International Henri Coanda Bucuresti pentru atingerea unei capacitati de 5 milioane de pasageri pe an.

• Acordarea de sprijin tehnic si financiar pentru aeroporturile care deservesc zone cu potential economic ridicat (Suceava, Iasi, Cluj, Craiova, Baia Mare, Tulcea).

• Acordarea de asistenta tehnica autoritatilor locale din judetele Brasov, Alba, Galati, Braila si Bistrita pentru construirea de noi aeroporturi.

• Cresterea eficientei activitatii Companiei TAROM pentru consolidarea pozitiei de membru in alianta Sky Team, in vederea listarii la bursa si privatizarii.

• Consolidarea pozitiei regiei autonome ROMATSA in cadrul programului Cer Unic European prin realizarea unui bloc multifunctional de dirijare a traficului aerian impreuna cu Bulgaria.

• Separarea functiei de supervizare a activitatii de aviatie in general de activitatile de furnizare de servicii in cadrul Autoritatii Aeronautice Romane.

Capitolul 14 – Societatea Informationala

Obiective de guvernare

1. Cresterea gradului de acces al populatiei la serviciile publice informatizate la un nivel de 20%.

2. Cresterea la 45% a procentului locuintelor cu acces la Internet.

3. Cresterea la 60% a procentului firmelor care utilizeaza Internetul ca principal mijloc de interactiune cu institutiile statului.

4. Extinderea numarului de localitati rurale care au acces la retele de comunicatii de banda larga.

5. Crearea conditiilor pentru realizarea unui stat functional, modern, performant si interactiv, prin regandirea proceselor si procedurilor asociate actului de guvernare pe baza utilizarii tehnologiei informatiei si comunicatiilor.

6. Redefinirea, implementarea si asigurarea mecanismelor de functionare ale Serviciului Universal de acces la mijloacele de comunicare si informare.

Directii de actiune

• Crearea unui cadru institutional si legal coerent pentru dezvoltarea societatii informationale.

• Promovarea experientei si propunerilor romanesti in domeniul reglementarilor in institutiile europene, precum si transferul experientei spre tari ce urmeaza calea integrarii europene.

• Incurajarea demersurilor comune de cooperare in zona sud-est europeana pent